duminică, 28 decembrie 2008

singuratatea

...ma omoara singuratatea...
...stau singur in casa pe care noi doi am aranjat-o si fiecare lucru se leaga de amintirea ei...
...plang ca un copil de fiecare data cand ma gandesc la ultimele ei cuvinte despre relatia noastra...
...a fost foarte ferma si hotarata cand mi-a spus ca aceasta casatorie trebuie sa se termine pentru ca nu ma mai iubeste si fiecare trebuie sa-si vada de viata lui...
...problema este ca asta am facut pana acum...dar acum ce fac?...pentru ca ea este viata mea...
...nu suporta nici macar sa ramanem prieteni apropiati pentru ca se va simti urmarita si stie ca nu pot sa stau departe si sa nu intervin in viata ei...
...are dreptate...
...de aceea am luat hotararea sa dispar definitiv...ptr a nu suferi ea in viitor si sa poata sa-si continue viata linistita si poate fericita...
...nu stiu cat mai rezist singur, cu gandul ca nu vom mai fi impreuna, cu gandul ca poate vorbi la tel in orice moment cu altul, cu gandul ca se poate intalni oricand cu altul, cu gandul ca nu mai pot sa am grija de ea, cu gandul ca nu stiu ce intentii poate avea un altul si cat o merita...
...de aceea...dupa plecarea mea...o sa ramana cateva persoane care vor fi tot timpul langa ea si la care poate sa apeleze oricand...
...acele persoane sant prieteni adevarati, de incredere, cu capul pe umeri si care nu vor face nimic care sa ma supere...acolo...oriunde as fi...
...doare al dracu de tare toata situatia asta si nu pot sa-mi gasesc linistea, chiar daca stiu ce am de facut...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu